PRINTRE CĂRȚI

Transformările sociale la care toți suntem martori ne-au pus în situația de a fi pragmatici, expeditivi, superficiali, întrucât timpul, cel mai primejdios consumator de resurse și energie, se scurge în defavoarea noastră. Ce ar trebui făcut acum, în secolul vitezei, când tehnologia avansează cu fiecare nouă zi ce trece? Cum am putea să ne întoarcem la fondul nostru sufletesc, nealterat de tumultul lumii în care trăim? Ce modalitate de evadare din cotidian am putea găsi, pentru a avea, din nou, răgazul apropierii de sine, de ceea ce ne definește esența spirituală, astfel încât să depășim criza identitară în care ne aflăm?
O soluție ar fi întoarcerea la carte, restabilirea legăturii cu cititul, pentru că, trebuie să recunoaștem, chiar și cei mai temerari lectori au acum unele dificultăți în a menține o conexiune stabilă cu acest obiect cultural care pierde tot mai mult teren în fața mediului virtual, care, deși oferă informația în timp real, prejudiciază individul, mai ales la nivelul dezvoltării gândirii sale critice.
Federația Editorilor din România, în cadrul ultimei Conferințe naționale a editorilor și difuzorilor de carte, a venit cu un verdict deconcertant: industria cărții a ajuns la cel mai scăzut nivel de dupa 1990, consumul de cultură scrisă fiind diminuat într-un mod îngrijorător. Editurile, supuse unor politici restrictive, nu mai consideră necesară publicarea anumitor cărți, cu atât mai mult cu cât variantele lor online sunt disponibile în mod gratuit.
Chiar și așa, cei care sunt adepții e-book-urilor ar trebui să știe că cercetătorii de la Brigham and Women's Hospital din Boston au oferit publicului, printr-un comunicat de presă, rezultatul unor analize complexe care au dus la concluzia că persoanele care au perpetuat obiceiul de a citi cărți electronice aveau o secreție scăzută de melatonină, iar vibrațiile energetice ale organismului erau perturbate de lumina cu unde scurte ce provenea de la dispozitivele electronice. Efectul pe termen scurt era că cititorii pe laptop sau tabletă adormeau cu cel puțin o oră mai târziu decât cei ai cărților fizice. De parcă asta nu ar fi de ajuns, ei se trezeau cu o stare profundă de anxietate. Încă nu se știe ce efect asupra stării generale de sănătate ar putea exista pe termen lung. E un fenomen care neliniștește, mai ales că cei care sunt supuși acestor efecte nocive sunt, cu precădere, tinerii. Totuși, nu ar fi greu de anticipat gama de disfuncționalități ulterioare care s-ar putea manifesta în privința lor.
Pe de altă parte, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, în studiul cu privire la consumul și obiceiurile de lectură ale românilor , a revelat o realitate tulburătoare: 1 din 5 români nu citesc deloc cărți, iar bărbații citesc mai mult decât femeile, contrar așteptărilor multora! De asemenea, Mihai Eminescu rămâne scriitorul preferat al românilor, deși este puțin probabil ca toți cei care au răspuns să-i fi cunoscut cu adevărat opera. Mai degrabă, există tendința multora de a-i pronunța numele poetului, tocmai pentru că școala românească i l-a supralicitat de câte ori s-a ivit ocazia. La o altă întrebare, însă, aproape 80% dintre respondenți au spus că nu au niciun scriitor român contemporan preferat. Ajungem, din nou, la situația de la care am plecat: care ar fi șansele generației actuale să cunoască măcar numele unor autori care își desfășoară în prezent activitatea literară, câtă vreme exită o lipsă vădită a preocupării pentru lectură? De altfel, înșiși scriitorii contemporani preferă mediul online pentru a se promova, pentru că au înțeles că este necesară racordarea lor la realitățile timpului în care trăiesc, în virtutea unui binecunoscut sincronism lovinescian actualizat.
Prin urmare, dacă direcția în care merg lucrurile nu este una potrivită, este pentru că există o categorie consistentă de oameni pentru care lectura nu reprezintă o prioritate. Cu siguranță, este de datoria noastră, a profesorilor, în calitate de formatori de opinie și de gust estetic, să impunem o tendință în rândul elevilor pe care trebuie să îi încredințăm că ”arta nu mușcă!” Din fericire, există alternative (chiar și virtuale, în ultimă instanță), modalități de revitalizare a lecturii și de apropiere, mai ales a tinerilor, de carte. Proiecte precum: Citescu (www.citescu.ro), BiblioPovestașii (https://bibliopovestasii.wordpress.com), Cu cărțile pe față (http://hyperliteratura.ro/interviu-cartile-pe-fata), Uită o carte undeva (http://hyperliteratura.ro/campania-uita-o-carte-undeva) merită toată atenția, cu atât mai mult cu cât vin cu propuneri interesante, interactive, originale.

Bibliografie:
• Manolescu, N., Cititul și scrisul, Editura Polirom, Iași, 2002;
• Botoşineanu, L.; Haja, G.; Zastroiu, R., Lectură şi creativitate, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006;
• Charles, M., Rhétorique de la lecture, Presses universitaires de France, Paris, 1977.