PROGRAM DE PREGĂTIRE PENTRU ELEVII CAPABILI DE PERFORMANŢĂ Clasa a IV-a

1. Introducere

Orice copil capabil de performanţe şcolare deosebite identificat de părinţi sau de şcoală trebuie să beneficieze de programe educaţionale care să le favorizeze dezvoltarea potenţialului nativ, astfel încât să acceadă la performanţe, care să fie convertite în final în competenţe cu impact social. Complexitatea personalităţii acestor copii determină o gândire serioasă în privinţa elaborării şi implementării programelor instructiv-educative. Copiii capabili de performanţe şcolare deosebite dezvoltă capacităţi de învăţare diferite de a celorlalţi copii, bazate pe modele de gândire specifice:
- gândirea critică ce evaluează ideile şi argumentele în mod creativ;
- construcţia de modele ce dă un sens logic lumii şi care pot fi utilizate în practică;construcţia de argumente logice care permit validarea sau respingerea unor concepte;
- considerarea şi reconsiderarea evidenţei, care permite descoperirea de legi ce se afla în spatele evidenţei şi nu sunt transparente la prima vedere;
- gândirea morală ce permite abordarea sub spectrul responsabilităţii diferitelor acţiuni şi găsirea optimului strategic de abordare a unei situaţii.
Toate aceste particularităţi necesită pregătirea specială a profesorilor care lucrează cu copii capabili de performanţe şcolare şi care trebuie să îşi dezvolte stiluri de predare adecvate şi necomune educaţiei de masă.
2. Adaptarea curriculum-ului şcolar pentru copiii capabili de performanţe
Curriculum-ul propus de politicile educaţionale, deşi un element deosebit de important în planificarea educaţiei, totuşi are carenţe în acordarea unui sprijin real copiilor supradotaţi.
De aceea, în literatura mondială, iar odată cu adoptarea legii privind copiii capabili de performanţe şcolare, şi în România, se vorbeşte de un curriculum diferenţiat, ca modalitatea de adaptare a obiectivelor, conţinuturilor, a strategiilor didactice de predare, învăţare şi evaluare la posibilităţile aptitudinale, la nivelul posibilităţilor cognitive, afective şi motrice, la ritmul şi la stilul de învăţare al tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă.
Pentru elevii excepţionali poate recurge la următoarele procedee:
- alegerea secvenţelor curriculare conform aptitudinilor supradotaţilor;
- extinderea complexităţii activităţilor, explorarea în profunzime a conceptele şi aplicarea la situaţii/probleme noi;
- planificarea unor activităţi cross-curriculare, prin care elevii sunt încurajaţi să depăşească graniţele curriculum-ului obişnuit, să rezolve probleme din viaţa reală sau cele cu relevanţă socială;
- accelerarea asimilării conţinutului materiile şcolare în ritmul specific lor, saltul peste anumite informaţii redundante, sau fără importanţă majoră.

3. Strategiile de învăţare valorificabile pentru o pedagogie activă şi creativă

Este important ca domeniile spre care profesorul ar trebui să-şi îndrepte atenţia atunci când îşi planifică strategiile educaţionale pentru stimularea abilităţilor elevilor capabili de performanţe superioare să ţină cont de următoarele aspecte (Renzulli şi Reis, 1985):
- dezvoltarea cognitivă continuă;
- suportul afectiv-emoţional permanent;
- formarea deprinderilor de învăţare eficientă;
- formarea abilităţilor de cercetare şi utilizare a materialelor de referinţă;
- formarea abilităţilor de a comunica prin forme orale, scrise şi vizuale.
Profesorul poate adopta mai multe strategii de a preda cunoştinţele prevăzute într-un conţinut sau altul, dar trebuie să fie conştient că anumite abilităţi sau capacităţi se formează numai prin intersecţia mai multor strategii.

4. Instruirea diferenţiată şi personalizată a elevilor capabili de performanţă
Traseul educării elevilor capabili de performanţe şcolare prin organizarea unei instruiri diferenţiate şi personalizate se impune de la sine. Educatorul, învăţătorul, profesorul este cel care va realiza o proiectare a parcursului educativ-instructiv al copilului supradotat urmărind respectarea următorilor parametri:
- particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor supradotaţi;
- domeniile de interes ale copilului supradotat;
- domeniile spre care se manifestă aptitudinile sau talentul copilului;
- consilierea permanentă a copilului supradotat;
- menţinerea unei relaţii permanente cu familia.
Respectând acestor cerinţe minime asigură:
- dezvoltarea individuală (copiii/elevii îşi însuşesc concepte, noţiuni, îşi formează judecăţi, şi-şi dezvoltă abilităţile necesare pentru o învăţare permanentă);
- participarea la activităţi de îmbogăţire a cunoştinţelor (copiii/elevii explorează zone extra-curriculare, conştientizând existenţa numeroaselor surse de informare pe care le pot utiliza în diferite situaţii).
- studiul în profunzime (copiii/elevii au ocazia de a urmări o temă care-i interesează, o perioadă mai îndelungată în timp, necesară investigaţiilor şi cercetărilor proprii, precum şi pentru finalizarea lucrării).

Pentru că în clasa pe care o conduc sunt mulţi elevi capabili de performanţe şcolare şi pentru că în acest an şcolar ne pregătim de cele 3 olimpiade şcolare pe discipline, dar şi pentru alte concursuri recunoscute de M.E.N., am elaborat acest program de pregătire cu aceşti elevi, pentru ca aceştia să obţină performanţe deosebite. Concursurile la care vom participa în acest an sunt următoarele:
a. Olimpiada de socio- umane – EDUCAŢIE CIVICĂ – clasa a IV-a, având următoarele etape:
- Etapa pe şcoală – ianuarie;
- Etapa pe localitate – feburuarie;
- Etapa pe judeţ – martie;
b. Olimpiada de LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – clasa a IV-a, având următoarele etape:
- Etapa pe şcoală – ianuarie;
- Etapa pe localitate – feburuarie;
- Etapa pe judeţ – aprilie;
c. Olimpiada de MATEMATICĂ - clasa a IV-a, având următoarele etape:
- Etapa pe şcoală – ianuarie;
- Etapa pe localitate – februarie -martie;
- Etapa pe judeţ – aprilie-mai;
d. Concursurile COMPER – cele 2 etape:
- Decembrie;
- Mai.
e. Alte concursuri.

5. Obiectivele programului de pregătire a acestor elevi sunt:
• Valorificarea potențialului creativ al elevilor în domeniile respective (educaţie civică, limba şi literature română, matematică);
• Promovarea spiritului de competiție;
• Dezvoltarea competențelor de exprimare scrisă;
• Dezvoltarea competențelor logico-matematice;
• Stimularea încrederii în propriile forţe.

6. Conţinuturile pe care voi insista în pregătirea acestor elevi sunt:
A. EDUCAŢIE CIVICĂ
- Declaraţia Drepturilor Copiilor – 2 ore;
- Dreptul la viață; Dreptul la identitate (un nume, o cetățenie, o familie) – 2 ore;
- Dreptul la educație și la participare la viața culturală; Dreptul de a fi egali indiferent de rasă, sex, limbă, religie, opinie – 2 ore;
- Dreptul de a se exprima liber; Dreptul de a i se asigura libertatea de gândire- 2 ore;
- Dreptul la conștiință și religie; Dreptul la libertatea de asociere și reuniune pașnică – 2 ore;
- Dreptul la informare; Drepul de a beneficia de serviciile instituțiilor de îngrijire a copilului – 2 ore;
- Dreptul de a fi protejat împotriva violenței fizice; Dreptul la asistență medicală ( dreptul la sănătate) – 2 ore;
- Dreptul de a se bucura de o viață decentă; Dreptul la îngrijire și instruire specială pentru persoanele cu nevoi speciale – 2 ore;
- Dreptul de a fi considerat nevinovat până la dovedirea nevinovăției; Dreptul la protecție și la asistență corespunzatoare pentru refugiați – 2 ore;
- Dreptul la odihnă și la vacanță, de a practica activități recreative; Dreptul de a fi protejat împotriva exploatării, torturii, răpirilor și pedepselor crude¸- 2 ore;
- Dreptul de a trăi în pace și siguranță; Dreptul de a fi protejat împotriva abuzurilor și violenței – 2 ore.

B. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
- Părţi de vorbire: verbul, substantivul – 2 ore;
- Părţi de vorbire: adjectivul, pronumele personal – 2 ore;
- Compuneri după plan dat – 2 ore;
- Compuneri cu expresii date – 2 ore;
- Exerciţii de vocabular – 2 ore;
- Continuarea de texte – compuneri cu început dat – 2 ore;
- Crearea de poezii pe teme date – 2 ore;
- Compuneri libere – 2 ore;
- Părţi de propoziţie – 2 ore.

C. MATEMATICĂ
- Exerciţii cu ordinea operaţiilor – folosirea parantezelor – 2 ore;
- Exerciţii cu număr necunoscut – 2 ore;
- Probleme cu metoda figurativă (suma şi diferenţa, suma şi raportul) – 4 ore;
- Probleme cu metoda figurativă ( diferenţa şi raportul, problem combinate) – 4 ore;
- Probleme cu metoda comparației – 2 ore;
- Probleme – mersul invers – 2 ore;
- Probleme de logică, de perspicacitate – 2 ore;
- Probleme cu fracţii – 2 ore;
- Probleme cu unităţi de măsură – 2 ore.