Programarea vizuală - în perspectiva unui opţional

„Premisele trecerii la o democrație cibernetică se traduc prin cifre și statistici care demonstrează masa mare de utilizatori de informație digitală. Astăzi, piața aplicațiilor în Europa este susținută de peste 1.8 milioane specialiști bine remunerați, piață care va genera până în 2018 peste 5 milioane de locuri de muncă. Alfabetizarea digitală și competențele de programare trebuie să vină în întâmpinarea cererii uriașe de locuri de muncă din industria IT și a tot mai multor servicii publice transpuse în mediul online.”(Diana Voicu, Secretar de Stat, Ministerul pentru Societatea Informaţională)
“Oferta locurilor de muncă în domeniul IT crește pe zi ce trece, la nivel global se estimează că, până în anul 2020, se va înregistra un deficit de 8 milioane de programatori” (http://ro.code.org )
“Într-o lume în care ascensiunea tehnologiei este fulminantă, avem datoria de a ne îndruma tinerii către studiul programării. Aceste cunoștințe și abilități sunt importante pentru viitorul fiecărui tânăr în parte, dar și pentru viitorul națiunii române în ansamblu.“ (Klaus Iohannis, Președintele României)

Pornind de la aceste idei, cred că este necesar să aducem din nou în trend, în prim-plan specializarea informatică în şcoli. Poate ar fi bine să redefinim informatica ca şi disciplină de studiu/ opţional la nivelul ariei curriculare, pentru a putea fi privită prin prisma ochiului de copil, gestionată însă atent şi eficient “din umbră” de cadrul didactic pasionat de munca sa, dornic să motiveze, să îndrume şi să “construiască” pas cu pas mintea micului mare programator!
Pasiunea pentru programare nu se naşte prin învăţarea şi scrierea unor linii de cod, a unor instrucţiuni care se execută, în general, funcţie de evaluarea unor condiţii! Pasiunea pentru informatică se descoperă treptat, prin investigare și explorare, prin exersarea a ceea ce ne place! Trăim într-o societate dominată de tehnologie, avem la dispoziţie calculatoare performante în şcoli, mijloace audio-vizuale, copiii au acces la Internet prin intermediul PC-urilor, tabletelor, telefoanelor! De ce să nu profităm de toate acestea şi să nu le valorizăm prin desfăşurarea unor opţionale atractive în școală?
Programarea vizuală, percepută iniţial prin orizontul jocurilor, imaginaţia, intuiţia, vor dezvolta eficient mintea copilului şi vor conduce către gândirea logică, ordonată, structurată, algoritmizată de care are nevoie orice programator.
În acest sens, propun cadrelor didactice interesate vizitarea/parcurgerea site-ului http://studio.code.org. Este un ajutor de nădejde pentru orice educator, învățător, profesor ce dorește să-și inițieze elevii în programare. Argumente/motivații:
• Se pot crea conturi pentru profesor și elevii unei clase; în acest fel fiecare elev intră pe contul său și lucrează în ritmul propriu;
• Dacă numărul de calculatoare nu este suficient pentru a lucra individual, elevii pot fi cuplaţi în grupe mici (2-3 elevi); astfel elevii se pot ajuta reciproc; rezultat: programarea este socială și colaborativă;
• Tutorialele sunt interactive, bazate pe numeroase jocuri gen puzzle, poveşti, desene animate, grupate pe diferite nivele de dificultate, introducerea în lumea programării având loc treptat, fiecare eveniment creat presupunând mutarea unor blocuri prin metoda drag and drop, codurile generate putând fi afişate printr-un simplu click. Exemple:
 “Mă poți ajuta să prind porcușorul obraznic? Grupează o pereche de blocuri "Mută înainte" şi apasă "Rulează Programul" pentru a mă ajuta să ajung acolo!”
 “O instrucţiune if-else este o decizie între două lucruri. Să vedem cum putem folosi o instrucţiune if - else cu amicul nostru, veveriţa Scrat.Dacă punem un bloc "mergi înainte" unde scrie "execută" şi un bloc "întoarce la stânga" unde scrie "altfel", atunci veverița Scrat va merge înainte dacă este posibil. Dacă nu există drum înainte, Scrat se va întoarce la stânga.Acum, haideţi să o ajutăm pe veverița Scrat să obțină acea ghindă!”
• Sunt utilizate diverse limbaje de programare vizuală (de exemplu, Blockly); în universităţi de top precum Berkeley, Harvard, pentru a învăța bazele programării se predă studenţilor programarea bazată pe blocuri vizuale ce se pot glisa și fixa; sub acestea scriind de fapt cod.
• Elevii pot crea jocuri folosind Play Lab. “Jocurile bune au o poveste și fiecare poveste are personaje. Vom învăța cum să creăm personaje cum ar fi: vrăjitoare, extratereștri și animale. Le vom face să vorbească, să se miște și să interacționeze unele cu altele. La sfârșitul aceste lecții vei putea construi un joc de la zero și să-l prezinți/dai prietenilor tăi.”
• Veţi descoperi şi un curs de 20 de ore ce prezintă concepte de bază din informatică şi programare. Cursul are ataşat planuri de lecţie şi tutoriale video.
• Nume celebre precum Bill Gattes, Mark Zuckerberg ne introduc în sfera programării prin videoclipurile ataşate noţiunilor respective. De exemplu, Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului, co-fondatorul și președintele rețelei Facebook explică rolul şi importanţa instrucţiunilor repetitive “… dacă voiam să doresc tuturor o zi de naştere fericită, a le trimite tuturor un email mi-ar putea lua mai mult de un secol … dar, doar cu câteva linii de cod pot avea un sistem care trimite un e-mail către toată lumea de pe Facebook …”. Mai e nevoie de o altă motivaţie pentru a determina elevul să devină programator?...
O altă platformă ce poate fi utilizată ca suport didactic pentru iniţierea elevilor în programare este http://scratch.mit.edu. Scratch este un limbaj de programare gratuit destinat tinerilor, dezvoltat de grupul Lifelong Kindergarten din cadrul MIT Media Lab. Cu Scratch se pot crea povești interactive, jocuri și animații care pot fi împărtășite în comunități online.

Să relansăm programarea utilizând concepte grafice, interactive și să ne alăturam elevilor noştri în explorarea universului magic al acesteia!

Prof. Angelica Niculică
Liceul Pedagogic „ Nicolae Iorga” Botoşani

Bibliografie:
• http://studio.code.org
• http://scratch.mit.edu