Rolul instructiv- educativ al jocului didactic în învăţarea matematicii

Un rol deosebit îl are matematica în dezvoltarea intelectuală a elevului, deoarece presupune o mare mobilizare a proceselor psihice de cunoaştere, volitive şi motivaţional- afective: gândirea, memoria, imaginaţia, limbajul, voinţa, motivaţia şi atenţia
Lecţia de matematică este un bun prilej pentru a forma la elevi deprinderi folositoare: punctualitate, exactitate, autoverificare, justificare şi motivare. Ei reuşesc să remarce în obiectul observat elemente de asemănare şi deosebire, să separe însuşirile esenţiale şi permanente de cele întâmplătoare, să facă conexiuni între însuşirile esenţiale şi cele permanente într-o singură noţiune. În acest proces extrem de important al abstractizării şi generalizării, se dezvoltă la elevi gândirea abstractă, logică, sănătoasă. Odată cu gândirea se dezvoltă şi limbajul elevului, în mod deosebit în acest cadru, cel matematic, căruia îi este caracteristic laconismul, precizia şi claritatea.
Pentru sporirea eficienţei lecţiilor cu conţinut matematic, pentru preîntâmpinarea eşecului şcolar, eliminarea supraîncărcării este necesar a se introduce în lecţie elemente de joc prin care să se îmbine într-un tot armonios atât sarcini şi funcţii specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţării. Studiul matematicii, încă din clasa pregătitoare, urmăreşte să ofere elevilor, la nivelul lor de înţelegere, posibilitatea explicării ştiinţifice a conceptului de număr natural şi a operaţiilor cu numere naturale. După înţelegerea acestor noţiuni se realizează la nivelul rigorii ştiinţifice a matematicii, atunci şi limbajul în care se exprimă acest sistem de noţiuni trebuie să întocmească rigoarea ştiinţifică. În clasele ciclului primar terminologia specific matematică se învaţă cu uşurinţă dacă sunt folosite poezii, ghicitori, rebusuri şi alte jocuri didactice matematice în predarea lor.
Jocul didactic este o activitate instructiv- educativă care are o structură specifică îmbinând în mod organizatoric partea distractivă cu cea instructivă, menţinând însă specificul de activitate didactică prin structura sa. Elementele componente acestuia sunt: scopul jocului, conţinutul matematic al jocului, sarcina didactică, regulile jocului, elementele de joc, materialul didactic.
Un exerciţiu sau o problemă poate deveni joc didactic matematic dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- urmăreşte un scop şi realizează o sarcină didactică;
- foloseşte elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse;
- foloseşte un conţinut matematic accesibil şi atractiv;
- utilizează reguli de joc cunoscute, anticipate şi respectate de elevi.
Exemple de jocuri didactice propuse pentru optimizarea învăţării matematicii:
1. ,, Puzzle matematic”
Scopul:- exersarea capacităţii de a reconstitui o imagine;
- dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor cognitive, de realaţionare, autoapreciere şi autoevaluare;
- stimularea curiozităţii epistemice;
- consolidarea cunoştinţelor despre înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale.
Sarcina didactică:- reconstituirea unei imagini din piese şi efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire ce sunt scrise pe piesele puzzle-lui.
Desfăşurarea jocului: Elevii sunt împărţiţi pe echipe. Fiecare grupă primeşte un plic ce conţine piesele puzzle-lui şi planşa pe care se vor lipi piesele pentru a forma imaginea iniţială. Ei vor trebui să calculeze exerciţii de înmulţire/ împărţire, să suprapună şi să lipească piesele pe planşa pe care sunt scrise rezultatele pentru a reconstitui imaginea iniţială. Imaginea reconstituită conţine teamatici cunoscute copiilor, preferate de ei: poveşti, personaje din cărţi, filme, desene animate sau tematică necunoscută pentru a stârni curiozitatea copiilor şi ritmul de reconstituire a imaginii să fie mai rapid. Câştigătorii jocului sunt grupele care termină puzzle-ul corect în timpul cel mai scurt. Ei vor fi recompensaţi cu diplome.
Mijloace didactice: piese puzzle , planşă, lipici
2.,,Ghiceşte cine sunt eu?
Scopul jocului:- dezvoltarea deprinderii de a recunoşte terminologia specific matematică;
- dezvoltarea spiritului competitiv;
- activizarea elevilor;
Sarcina didactică: - recunoaşterea operaţiilor matematice
- recunoaşterea figurilor geometrice;
- recunoaşterea unităţilor de măsură;
Material didactic: foi matematice;
Desfăşurarea jocului: Cadrul didactic le spune elevilor ghicitorile matematice, cerându-le să noteze pe foi răspunsul corect. Câştigă copiii care au scris corect toate soluţiile ghicitorilor.
Recompensă: baloane colorate
3. ,, Specialiştii rebusurilor!”
Scop:- dezvoltarea memoriei, atenţiei, voinţei;
- dezvoltarea deprinderii de recunoaştere a terminologiei specific matematicii;
- dezvoltarea spiritului competitiv;
- activizarea elevilor.
Sarcina didactică:- completând careul pe rândurile orizontale se va obţine soluţia rebusului pe vertica A-B.
Desfăşurarea jocului: Clasa este împărţită pe grupe. Fiecare grupă trebuie să completeze rebusul de pe fişa primită. Câştigă grupa care a completat într-un timp cât mai scurt rebusul. Câştigătorii sunt recompensaţi cu aplauze de către colegi.
Material didactic: foi flipchart sau fişe A4
4. „Ce aduce trenul?”
Scopul:- sistematizarea şi consolidarea numeraţiei în concentrul 0- 1000000;
- dezvoltarea memoriei, atenţiei, voinţei;
Sarcina didactică:- numărarea în ordine crescătoare şi descrescătoare a numerelor de la 0 la 1000000 şi selectarea numerelor pare şi impare.
Material didactic: foi cu cerinţe pentru joc;
Desfăşurarea jocului:- Învăţătoarea numeşte un elev care conduce jocul. El anunţă: „Soseşte trenul!” Ceilalţi elevi întreabă: „Ce aduce trenul?” Elevul conducător de joc citeşte de pe foaie cerinţe şi numeşte şi elevul care să răspundă adică, cel căruia trenul i-a adus pachetul. Exemple cerinţe: „Trenul aduce: - numere naturale cuprinse între 1486 şi1502;
- numere naturale de la 3632 la 3645;
- numere naturale pare cuprinse între 299884 şi 299906;
- numere naturale impare cuprinse între 32225 şi 32 243; etc
Elevii care răspund trebuie să fie atenţi la expresiile din cerinţe: „de la...până la...”, „între” şi altele. Învăţătoarea schimbă din când în când elevul conducător de joc cel care vine cu trenul şi citeşte „pachetele aduse”.
Pentru dezvoltarea memoriei, învăţătoarea cere unui elev să repete răspunsul corect dat înainte.
5. „Micul inventator”
Scop: - recunoaşterea unor figuri geometrice;
- dezvoltarea fluiditaţii imaginaţiei creative a elevilor ;
- formarea deprinderii de a desena obiecte ale căror forme seamănă cu diferite figuri geometrice.
Sarcina didactică: desenarea unor obiecte a căror formă seamănă cu două figuri geometrice combinate în mod felurit.
Material didactic: figuri geometrice diferite pentru învăţător : hârtie, creioane pentru elevi.
Desfăşurarea jocului : Cadru didactic va arăta elevilor două figuri geometrice şi le va cere să deseneze obiectele cunoscute de ei, a căror formă seamănă cu aceste figure combinate, în mod felurit.La sfârşit, învăţătorul va aprecia elevii care au realizat cele mai multe şi mai frumoase desene.
6. „Animăluţe”
Scop: - să reprezinte corect cele două tipuri de linii (frânte şi curbe);
- dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii;
Sarcina didactică: - să realizeze desene folosind linii frânte, linii curbe şi două figuri geometrice
Desfășurarea jocului: Elevii sunt solicitaţi să realizeze un desen utilizînd cele două tipuri de drepte însă cu dreptul de a utiliza încă două figuri geometrice în caz de nevoie.
Materiale didactice: caiete, creioane colorate
La vârsta şcolară mică, jocul didactic este o formă accesibilă şi plăcută de învăţare activ-participativă, stimulând în acelaşi timp iniţiativa şi creativitatea elevilor. De aceea, prin joc se realizează obiectivele învăţării. Deoarece corespunde particularităţilor vârstei şcolare mici, jocul didactic cuprinde cele mai bogate valenţe formative. Îmbinând distracţia, surpriza, buna dispoziţie cu sarcina didactică la potenţialul intelectual, moral şi fizic al copiilor, acesta asigură o activitate complexă, interesantă, plăcută, antrenantă, dezvoltând la elevi deprinderi de muncă independentă, perseverenţă şi dârzenie în învingerea dificultăţilor, flexibilitatea gândirii, spiritul de cooperare, stimulează iniţiativa, inventivitatea, creativitatea, iar competitivitatea angajează la efort toate capacităţile elevului, fără a produce oboseală.
Jocurile sunt strategii euristice, în care copiii îşi manifestă isteţimea, inventivitatea, iniţiativa, răbdarea, îndrăzneala şi curajul. Prin încărcătura sa afectivă, jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activităţi psihice. Am constatat că ei participă, cu toată fiinţa lor la îndeplinirea obiectivului jocului, realizând în felul acesta o învăţare autentică. Învățarea este însoțiță de bucurie, satisfacții și va fi mai temeinică cu rezultate stimulatoare pentru elevi. Folosind jocul didactic în orice etapă a lecției se poate instaura o atmosferă favorabilă colaborării fructuoase între copii în rezolvarea sarcinilor jocului

Bibliografie:
1. Antohe, V., Gheorghinoiu, C.,Obeadă, M.( 2002)., – Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic, Brăila, Editura Ex. Libris
2. Leonte, M. E.( 2009)- Valenţele formativ- educative ale jocului didactic matematic în învăţămâtul primar, Editura Vladimed- Rovimed
3. Răduţ- Taciu, R.( 2004)- Pedagogia jocului de la teorie la aplicaţii, Cluj- Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă