Şcoala cu
bune practici

62 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

STUDIEREA MANIFESTĂRII ABILITĂȚILOR CREATIVE

Interes general | Toate disciplinele

Propus de: maiacojuhari9 | 17.01.2023 00:03 | Revista cadrelor didactice nr. 92/2023 | 299 vizualizări

Relevanța studiului se datorează necesității de a cunoaște problema activității creative în procesul educațional al elevilor în vederea formării și dezvoltării abilităților profesionale.

Având în vedere, că tinerețea timpurie este epoca autodeterminarii, a căutărilor și descoperirilor creative, manifestări ale dorinței de autoexprimare creativă, eșantionul de studiu a fost format din elevi, ce studiază în colegiu în număr de 70 persoane, specialitățile cu direcții creative, eleve în anul III de studii, vârsta 18 ani.
Creativitatea este capacitatea unei persoane de a găsi o privire specială asupra lucrurilor sau sarcinilor de zi cu zi, care duce la dezvoltarea personalității. Nevoia unei persoane, mai ales a unui tânăr, de autodeterminare, de autoexprimare creativă, de realizare a propriei individualități, este asociată cu o dorință pronunțată de semnificație a propriei personalități în diferitele sale manifestări: dorința de prestigiu, faimă, onoare, respect și semnificație pentru sine (dorința de realizare de sine, creativitate), semnificație în sine - dorința de auto-creare, valoare de sine, auto-îmbunătățire. Dorința de semnificație personală pentru elevii creativi este cel mai important factor în organizarea activității lor. Acest grup de elevi se caracterizează printr-o nevoie puternică de autorealizare, în căutarea mijloacelor de auto-exprimare creativă (semnificație pentru sine), în timp ce realizarea semnificației personale pentru ei merge în direcția autodezvăluirii, actualizare, autodezvoltare a individului.
Pentru școlari obișnuiți, autoafirmarea este cea mai caracteristică pentru a satisface dorința de a „atrage atenția asupra ei înșiși”, „a obține note mari”, a câștiga „poziții de conducere în grup”. Dominanța diferitelor aspecte ale dorinței de semnificație se explică prin diferite niveluri ale dezvoltării sale: inițial, formarea acestei dorințe are loc în interacțiunea cu ceilalți și abia apoi devine un regulator individual intern al activității. Prezența abilităților creative în statutul psihologic al unei persoane este o componentă indispensabilă a realizării de sine profesionale și personale.
Dorința tot mai mare de semnificație personală, un sistem stabil de interese, maturitatea obiectivelor activității și orientarea către metode creative, dezvoltarea intensă a proceselor de reflecție și volitive, creșterea emoționalității și independenței determină specificul autoreglării creației în activitatea tinerilor. Autoreglementarea personală este un concept care reflectă un complex de condiții interconectate în care o persoană se schimbă în mod conștient, se străduiește pentru dezvoltare și îmbunătățire ulterioară, proiectând propria funcționare optimă asupra profesiei și realității înconjurătoare. Prezența abilităților creative în statutul psihologic al unei persoane este o componentă indispensabilă a realizării de sine profesionale și personale.
Metode de cercetare:
1) Testul figurii de E. Torrens subtestul „Finishing the figure”;
2) Testul lui Guilford pentru studiul gândirii creative, în adaptarea lui E. Tunik, subtest „Schițe”.
Testul figurat de E. Torrens (modificat): Răspunsurile la toate sarcinile sunt date sub formă de desene și legende la acestea. Prelucrarea întregului test presupune evaluarea a cinci indicatori: „fluență”, „originalitate”, „elaborare”, „rezistență la închidere” și „abstractitatea numelor”.„Fluența” caracterizează productivitatea creativă a unei persoane. „Originalitatea” este cel mai semnificativ indicator al creativității. Gradul de originalitate mărturisește trăsăturile gândirii creatoare a subiectului și neasemănarea lui pronunțată. „Abstracitatea numelui” exprimă capacitatea de a evidenția principalul lucru, capacitatea de a înțelege esența problemei, care este asociată cu procesele de gândire de sinteză și generalizare.
Cele mai frecvente denumiri ale desenelor sunt: flori; smile; soare; minge; măr; inel; cias; ochelari; ochi; bomboane; nasture; epuraș; cifre; cireșe; înghețată; motănaș; planeta; ursuleț; jucării; portocală etc. Cele mai rare denumiri de desene: mărțișor; portmone; ventilator; cadă; rama foto; fundiță; compas; scaun; copilaș; mâner de ușă; săpun; umbrelă; chitară; copac; meteorit; aeroplan; cheie; lebădă; rac; chânișor; pocal; geantă; pinguin; manechină; figura geometrică; cămașa; păpușă etc.
Testul lui Guilford pentru studiul gândirii creative (modificat), adaptat de E. Tunik. Factori cercetați:
1. Fluență (ușurință, productivitate) - acest factor caracterizează fluența gândirii creative și este determinat de numărul total de răspunsuri.
2. Flexibilitate - factorul caracterizează flexibilitatea gândirii creative, capacitatea de a comuta rapid și este determinat de numărul de clase (grupe) ale acestor răspunsuri.
3. Originalitatea - factorul caracterizează originalitatea, originalitatea gândirii creative, abordarea neobișnuită a problemei și este determinat de numărul de răspunsuri rar date, utilizarea neobișnuită a elementelor, originalitatea structurii răspunsului.
4. Acuratețea – factor care caracterizează armonia, consistența gândirii creative, alegerea unei soluții care să corespundă scopului.
CONCLUZIE
Pe baza rezultatelor obținute se propun următoarele concluzii:
1. Abilitățile creative ale elevilor se caracterizează printr-un potențial creativ ridicat, manifestat prin capacitatea de a actualiza criteriile de selecție, de a completa componenta de valoare în mod semnificativ, de a fi activ și reflexiv și de a evidenția poziții semnificative pentru ei înșiși.
2. Trăsăturile abilităților creative se caracterizează prin fluență, originalitate, capacitatea de a crea nume abstracte, rezistență la închidere și elaborarea sarcinii.
3. A fost dezvăluită o relație semnificativă de încredere între nivelul general de dezvoltare al autoreglării comportamentului și nivelul general de dezvoltare a potențialului creativ.
Referințe bibliografice
1. Туник Е.Е. Диагностика креативности. СПб.: Дидактика-Плюс, 2002. - 48 с.
2. Е. П. Ильин. «Психология творчества, креативности, одаренности», Питер, 2012, 830 стр., 104 ил.
3. Creativitate - Ebbinghaus.RU www.ebbinghaus.ru/wp-content/uploads/2008/04/creativity.pd
4. psylist.net/praktikum/00417.htm// teste psihologice
5. psylab.info/ enciclopedii de psihodiagnostic
6. psy.khspu.ru/wp-content/uploads/./Psychological-culture
7. psycabi.net>Teste
8. azps.ru/tests/pozn/creativ.html

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 15 evenimente

«AUGUST 2024»
LuMaMiJoViSaDu
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Lucrarile copiilor

Propus de: SperantaNeda

Sondajul zilei

Să avem o evaluare care sa testeze competențele elevilor la fiecare final de an. Astfel vom vedea în ce stadiu se află generația , cum putem sa îmbunatățim sistemul de educație şi profesorii care nu-şi fac treaba şi încă folosesc metode şi o gândire învechită să nu mai poată profesa. În plus , feedback-ul eleviilor sa fie luat în serios , pentru că nu e ok în 2024 doar elevul sa poată fi sacționat ,iar profesorul nu , ba chiar să abuzeze de putere.

53 voturi | 2 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: bobarucristiana2010 Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN