Studiu de caz aplicarea metodelor interactive

S T U D I U D E C A Z

Contribuţii personale privind desfăşurarea lecţiilor
interactive la profilul
Resurse naturale şi protecţia mediului

Lecţiile interactive la module de specialitate se pot
desfăşura fie în sala de clasă sau de laborator, fie în
fermele didactice, pe loturile şcolare sau direct în natură, mai
ales la modulul ,,metode de investigare a ecosistemelor,,.
Condiţiile de desfăşurare trebuie să fie îndeplinite atât din
punct de vedere al microclimatului cât şi al dotării şi
funcţionabilităţii aparatelor şi truselor.
Pentru a desfăşura optim ora profesorul are nevoie de
participarea activă şi de atenţia elevilor. Abordarea elevilor
şi minutele de la începutul orei asigură de cele mai multe ori
condiţiile de reuşită ale unei lecţii interactive. Un profesor
trebuie să manifeste abilitate, tact pedagogic, sensibilitate şi
fineţe încă de la începutul orei introducând elevii într-o
atmosferă calmă de interes şi de aşteptare cu nerăbdare din
partea acestora a celor ce urmează a fi spuse sau făcute.
Există o multitudine de posibilităţi de abordare a
clasei şi tematicii lecţiei pe care un profesor cu experienţă le
poate alege în funcţie de clasă şi modul. O abordare plină de
tact conduce la o atmosferă de lucru serioasă, demnă dar
destinsă, lucrativă şi cooperativă, care să poată duce la
atingerea obiectivelor lecţiei.
La orice modul sau tip de lecţie este întotdeauna
binevenită o introducere, un schimb de întrebări- răspunsuri sub
îndrumarea profesorului de câteva minute care poate fi
reprezentată atât de o evaluare iniţială, o tatonare prin care
se poate determina nivelul de pregătire al clasei.
La începutul fiecărui modul se poate face un schimb de
idei referitoare la conţinuturile acestuia, care pot determina
elevii să gândească, să coopereze, să asculte părerile altora
şi să-şi exprime liber opiniile proprii. (sursa: Joiţa E., 2003)
Schimbul de opinii referitoare la un fenomen de risc în
hidrologie sau meteorologie, poate fi o metodă de succes la
începutul unei ore. Părerile exprimate pot fi analizate,
dezbătute sau corectate după caz pe parcursul întregii ore. De
exemplu la modulul ,, fenomene de risc în hidrologie,, la lecţia
Clasificarea şi descrierea fenomenelor de risc se pot pune
întrebările:
- Cum se produc inundaţiile?
- Ce este eroziunea şi cum se manifestă?
- Care sunt urmările alunecărilor de teren?
- Ce exemple de viituri din zona noastră puteţi da?
- Care este impactul fenomenelor hidrologice asupra populaţiei?



Fiecare elev va nota răspunsurile pe caiete şi va
încerca să ofere un răspuns rapid şi scurt.
Elevii şi întrebările pot primi un număr, fiecare elev va
răspunde iniţial la întrebarea corespunzătoare şi va putea
răspunde, completa sau corecta şi răspunsurile celorlalţi.
De asemenea, întrebările pot fi enunţate pe rând , de
la cele mai simple la cele mai dificile, elevii încercând să
răspundă pe perechile formate între colegii de bancă, în
ordinea acestora.
De exemplu, la modulul ,,Instrumente şi tehnici de
măsurare,, studiat la clasa a X- a Protecţia mediului
întrebările pot face introducerea făcându-se referire la
componenţa laboratorului de analize, unde elevii pot avea noţiuni
anterioare de la chimie, biologie şi fizică, de asemenea
întrebările pot face referire şi la transformările unităţilor
de măsură şi instrumentele cu care se fac aceste măsurători şi
determinări cantitative: detrminarea maselor, temperaturilor,
volumelor, prepararea soluţiilor de anumite concentraţii,
observaţiile la microscop.
La modulele de specialitate studiate la clasa a X-a
Agricultură ecologică la modulul Bazele creşterii animalelor pot
fi puse întrebări referitoare la speciile de animale cunoscute,
caracterele generale ale acestora şi modul de hrănire iar la
modulul Agrotehnică lecţia Fertilizarea se pot pune întrebări
referitoare la rolul îngrăşămintelor chimice, care sunt cele mai
cunoscute de ce sunt importante îngrăşămintele organice în
agricultura ecologică şi nu în ultimul rând care sunt
condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o tehnologie
pentru a se obţine produse ecologice.
O lecţie, ca unitate didactică de bază a
învăţământului presupune punerea în practică a unor situaţii
sau evenimente de la începutul până la sfârşitul orei. Astfel,
se derulează logic şi planificat o serie de evenimente specifice
pentru prima parte a orei dar şi pentru finalul acesteia. Se pot
scoate în evidenţă următoarele momente:
 Captarea atenţiei şi stimularea interesului elevilor, crearea
unei atmosfere destinse de lucru;
 Anunţarea obiectivelor lecţiei care urmează să fie atinse;
 Reactualizarea şi evidenţierea performanţelor şi
competenţelor achiziţionate anterior;
 Prezentarea elementelor de conţinut ale lecţiei, după o
prealabilă introducere în temă cu ajutorul întrebărilor
adresate frontal, perechilor sau echipelor;
 Desfăşurarea activităţilor de învăţare sub îndrumarea
şi coordonarea profesorului pentru acumularea de cunoştinţe şi
deprinderi pentru a ajunge la rezultatele învăţării în funcţie
de criteriile de evaluare.
 Realizarea performanţelor în învăţare, asigurarea
feedback-ului, evaluarea competenţelor.

Toate secvenţele lecţie trebuie
să se desfăşoare nu cu scopul de a parcurge materia oricum şide
a preda conţinuturile propuse până la încheierea orei ci în
scopul de a putea realiza o activare a elevilor pe tot parcursul
orei pentru ca aceştia să ,, descopere,, în timpul activităţii
toate noţiunile, să se poată realiza la final un feedback bazat
tot pe descoperire.
Se poate de aici concluziona că scopul unei activităţi
didactice interactive nu este acela de a ,, acoperi,, materia ci de
a realiza însuşirea acesteia de către elev ca subiect activ.
Lecţia se poate încheia prin fişe de lucru sau fişe de evaluare
în care aceştia pot răspunde la întrebări sau pot rezolva
probleme referitoare la subiectele tratate pe parcurs.De exemplu:
 Care sunt instrumentele pentru măsurarea meselor şi
densităţilor?
 Clasificaţi soluţiile în funcţie de concentraţie.
 Ce folosiţi pentru prapararea soluţiilor de anumite
concentraţii?
 Care sunt sursele de apă?
 Clasificaţi pH-ul apelor naturale.
 Care sunt indicatorii fizici ai apelor naturale?
(sursa:Stănescu D., 2005)
Se pot folosi de asemenea fişe de lucru în care elevul poate
evidenţia ce a învăţat din lecţia
parcursă folosind o listă cu întrebările la care poate răspunde
despre..., iar întrebările pot fi puse şi celorlalţi colegi, se
pot forma perechi care pot rezolva pe rând fişa de lucru I şi
fişa de lucru II iar la întrebările la care un elev nu ştie să
răspundă se solicită răspuns din partea altor elevi.
La sfârşitul unei unităţi de învăţare se poate
aplica şi autoevaluarea sau co-evaluarea. Elevii pot completa
enunţuri de autoevaluare despre ce mi-am clarificat despre, ce mi
s-a părut interesant în legătură cu, ce am reţinut uşor, ce mi
s-a părut foarte greu, ce îmi propun, ce recomand, etc.
Prin co- evaluare toţi elevii clasei pot afla exact ce au
învăţat, cât au învăţat, ce a mai rămas de aprofundat în
contextul în care li se solicită răspunsul la întrebări din
lecţie pe rând iar în momentul în care un elev nu ştie
răspunsul sau tot răspunsul va fi ajutat de următorul coleg sau
colegi care va continua să dea răspunsul sau soluţia completă la
întrebare.
În cadrul unei lecţii interactive se crează o situaţie
relaţională între elev şi profesor care presupune cooperare,
elevul fiind tratat ca o persoană demnă şi autonomă,
responsabilă de formarea proprie, care nu mai este perceput ca un
obiect pasiv asupra căruia trebuie să se acţioneze ci devine un
partener activ la discuţii şi activităţi şi chiar poate alege
modul sau calea spre instruire şi autoinstruire.
Pe tot parcursul desfăşurării orei profesorul va crea
situaţii de învăţare prin care să antreneze toţi elevii, în
acelaşi timp poate fi întrebat şi interpelat de către elevi
pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Se intensifică astfel
relaţia elev- profesor în aşa fel încât elevul să devină
responsabil de calitatea actului educativ.
Pentru optimizarea procesului de învăţare interactivă
profesorul va ţine seama de unele repere ca:
• Stimularea permanentă a participării active a elevilor în
cadrul lecţiei;
• Menţinerea unui echilibru între atitudinea exigenă şi cea
indulgentă;
• Învăţarea centrată pe elev şi reducerea centrării pe
predare;
• Asigurarea unui climat favorabil, deschis şi calm;
• Trezirea şi menţinerea interesului pentru conţinuturile
abordate;
• Promovarea unei relaţii deschise, cooperante şi de colaborare
fără excluderea competiţiei.
Prin aplicarea învăţarii interactive elevul este cel care poate
avea comportamente observabile:
 De participare şi implicare activă prin răspunsuri şi
rezolvări de sarcini concrete;
 De gândire creativă cu scopul de a veni cu soluţii şi
propuneri proprii de rezolvare;
 De aplicare a conţinuturilor teoretice acumulate la lecţiile
de laborator tehnologic;
 De însuţire activă a cunoştinţelor prin înţelegerea şi
descoperirea acestora;
 De motivare a învăţării, într-un anumit scop pentru o
anumită finalitate.

Realizat

Prof. Ing. Șerban Camelia