Studiu de specialitate - SPECIFICUL LECŢIILOR CU CARACTER ECONOMIC ŞI IMPACTUL ACESTORA ÎN PROIECTAREA DIDACTICĂ

Studiu de specialitate
SPECIFICUL LECŢIILOR CU CARACTER ECONOMIC
ŞI IMPACTUL ACESTORA ÎN PROIECTAREA DIDACTICĂ

Autor: prof. ec. Haneș Mihaela Ramona
Colegiul Tehnic Ioan Ciordaş Beiuş

Societatea în care trăim, este într-o schimbare permanentă şi accelerată. Cea mai importantă schimbare a societăţii moderne vizează natura locurilor de muncă, trecerea către societatea informaţională.
În aceste condiţii, rolul important îi revine educaţiei, care la rândul ei trebuie să se adapteze. Educaţia trebuie să fie continuă, să îl pregătească pe individ pentru societate, aceasta este cerinţa societăţii moderne.
În acest caz, ne întrebăm: ce fel de pregătire le putem oferi elevilor noștri, în așa fel încât ei să devină adulți capabili să gestioneze viitorul secolului XXI?
Numeroşi specialiști dezbat subiectul demodării școlii în contextul local al fiecărei țări.
În sprijinul educaţiei, intervin noile tehnologii ale societăţii informaţionale. Metodele tradiţionale de predare-învăţare nu pot face faţă cuantumului de cunoştinţe şi acestei modificări rapide a calificărilor şi domeniilor de activitate, tot mai specializate şi în acelaşi timp tot mai interconectate. Prinde contur soluţia problemei, bazată pe tehnologiile moderne: învăţarea prin intermediul softurilor educaţionale.
Această lucrare îşi propune să prezinte cât mai obiectiv rezultatele la care s-a ajuns prin aplicarea în cadrul lecţiilor cu caracter economic a metodelor tradiţionale comparativ cu utilizarea softului educational în cadrul acestor lecţii, evidenţiind în mod special impactul deosebit pe care îl are softul educaţional asupra calităţii procesului de predare – învăţare a lecţiilor cu caracter economic.
Utilizarea softurilor educaţionale în procesul de predare–învăţare–evaluare, a devenit în ultimele două decenii o prioritate a politicilor educaţionale la nivel internaţional.
Activitatea didactică în şcoala contemporană nu reprezintă doar o problemă de predare a unor conţinuturi, cu precădere în cazul disciplinelor economice care impune, prin însăşi condiţia lor ştiinţifică, formarea la elevi a unor deprinderi intelectuale de participare (ex. identificarea unor concepte economice), alături de cunoştinţe şi deprinderi specifice în domeniul abordat, se urmăreşte şi raportarea critică a elevului la valori şi norme instituite în societate, aşa încât să manifeste atitudini pozitive faţă de valori şi să se implice în viaţa reală. Pentru realizarea acestor obiective, didactica modernă propune strategii didactice interactive, instruirea în mediul virtual, învăţarea prin descoperire etc. în vederea eficientizării instruirii.
Se încearcă astfel tranziţia de la metodele tradiţionale la cele moderne de predare – învăţare.
O lecţie modernă, indiferent de ce tip este, pune accentul pe activitatea elevilor, care sunt coparticipanţi în activitatea didactică, elevii sunt trataţi diferenţiat iar evaluarea este predominant formativă.
Conţinutul şi structura programelor şcolare pentru disciplinele economice în vigoare, sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării si realizării activităţilor didactice.
Nu contestăm utilitatea metodelor tradiţionale în procesul instructiv-educativ, însă vom accentua utilizarea metodelor activ-participative de predare-învăţare. Modul nou, modern, de organizare a învăţământului se consideră a fi superior, dar necesită mult timp de pregătire din partea profesorului.
Sunt aşadar create toate premisele necesare apariţiei unei noi metode didactice, denumită instruirea asistată de calculator (I.A.C.). Elevul învaţă prin cercetare, prin descoperire, interacţiune, răspunzând la stimuli vizuali şi auditivi. Această metodă reuşeşte să suplinească un mare minus deseori întalnit în activitatea didactica, acela de a menţine atenţia elevului, de a-l motiva în permanent, spre deosebire de alte metode didactice care nu îndeplinesc în totalitate acest deziderat.
Principalele avantaje ale instruirii programate sunt individualizarea învăţării şi asigurarea unei conexiuni inverse după fiecare secvenţă de învăţare.
Metodologia
Pornind deci de la obiectivul foarte clar de a „stabili” care metode de predare sunt mai eficiente, cele tradiţionale sau cele moderne reprezentate de instruirea asistată de calculator, ne-am propus să ne folosim de o strategie. Ea constă în a testa elevii a două clase diferite, de pe acelaşi nivel dar cu un potenţial intelectual diferit, pentru a putea adopta metodele şi mijloacele cele mai adecvate clasei în vederea îmbunătăţirii performanţelor şcolare ale acestora.
Cunoscând nevoile, deficienţele, atuurile clasei şi ale fiecărui elev în parte, vom şti exact nivelul la care trebuie intervenit şi insistat mai mult.
Astfel, au fost predate două lecţii diferite la modulul Planificarea operaţională ambelor clase, fiecare lecţie fiind urmată de aplicarea unui test, astfel: după predarea lecţiei Relaţiile care se stabilesc în cadrul structurii organizatorice cu ajutorul unui soft educaţional special creat în acest sens, elevilor le-au fost testate cunoştinţele asimilate în cadrul acestei lecţii tot printr-un test realizat în cadrul aceluiaşi soft educaţional, iar ulterior după predarea lecţiei Postul, utilizând metode clasice de predare, elevilor li s-a aplicat un test în mod tradiţional, în format hârtie. Elevii pe care s-a realizat experimentul sunt din clasele a XI-a A, profil Servicii, specializarea Tehnician în activităţi economice şi a XI- a B profil Servicii, specializarea Tehnician în activităţi de comerţ, pe parcursul anului şcolar 2017-2018. Colectivul clasei a XI-a A include 28 de elevi, cu rezultate la învăţătură superioare elevilor din clasa cealaltă, a XI- a B, formată din 30 elevi. Modulul Planificarea operaţională fiind predat numai în clasa a XI-a, reprezintă în general, un element de noutate pentru majoritatea elevilor.
Instruirea elevilor din ambele clase nu s-a limitat doar la edificarea unei baze economice teoretice, ci s-a transpus şi în activitatea lor cotidiană sub forma unui portofoliu care trebuia să conţină mai multe elemente.
Rezultatele prezentului studiu atestă faptul că elevii au reacţionat pozitiv la utilizarea metodelor moderne de predare, mai precis predarea prin intermediul softului educaţional, constatându-se o netă creştere a interesului şi preocupării faţă de disciplinele economice, în general şi faţă de modulul Planificarea operaţională, în mod special. Constatăm, aşadar, în cazul ambelor clase îmbunătăţirea rezultatelor la modulul Planificarea operaţională prin utilizarea în procesul instructiv-educativ a metodelor moderne, mai precis a predării prin intermediul softului educaţional.
Mai mult decât atât, în urma aplicării unui chestionar cu privire la utilitatea softului educaţional, majoritatea elevilor sunt încântaţi de utilizarea softului educaţional în cadrul orelor, îi recunosc eficacitatea atât pe parcursul orelor cât şi acasă, la rezolvarea temelor şi apreciază profesorii moderni, care utilizează în activitatea instructiv-educativă softurile educaţionale.
Prin intermediul softului educaţional, profesorul stârneşte implicarea elevilor şi reuşeşte să le activizeze afinităţile pentru studiul disciplinelor economice.
Prin utilizarea softurilor educaţionale nu urmărim înlocuirea în totalitate a metodelor tradiţionale. Există situaţii în care educaţia tradiţională se pretează cel mai bine.
Metodele activ-participative folosite în cadrul demersului pedagogic au o eficienţă sporită prin faptul că antrenează elevul în procesul de predare-învăţare, transformându-l în participant activ al propriei sale formări, învăţătorului revenindu-i sarcina de coordonator, îndrumător al activităţii.
Se spune că noi, dascălii, trebuie să ne oferim ore întregi pentru a forma oameni întregi.
Softurile educaţionale le ofere elevilor şansa de a învăţa în momentul, locul, ritmul specific particularităţilor lor şi o mai bună adaptare la noua societate. Nu pledăm pentru renunţarea la metodele tradiţionale de predare, ci la o conlucrare a metodelor tradiţionale cu cele moderne şi cu softurile educaţionale, importantă fiind proporţia în care utilizăm fiecare din aceste categorii de metode. Totuşi, utilizarea tehnologiilor moderne pentru adaptarea procesului instructiv-educativ la necesităţile individuale ale fiecărui elev rămâne un ideal spre care tindem.
Îmbinarea tradiţiei cu noul poate conduce însă cu mult mai multă siguranţă la rezolvarea actualei crize a educaţiei, care se manifestă nu numai în România, dar şi la nivel mondial.
În prezent, există un decalaj între România şi ţările occidentale la nivel educaţional. Ne referim în mod special la cultura tehnică şi la educaţia practică.
Este cunoscut faptul că învăţământul românesc actual nu oferă adaptibilitate la nevoile individuale ale fiecărui elev, ceea ce face ca decalajele existente între România şi lumea occidentală să fie considerabile. Utilizarea noilor tehnologii îmbinate cu noile metode didactice ar putea conduce la reducerea acestor diferenţe.
Educaţia va trebui adaptată noilor posibilităţi în funcţie de cerinţele noii societăţi. Misiunea cercetării educaţionale este de a devansa momentul istoric şi de a pregăti astfel soluţiile cele mai potrivite pentru momentul respectiv.
Informatizarea învăţământului reprezintă orizontul zilei de astăzi…