Utilizarea tehnicilor de gândire critică-formarea competenței de a învăța să înveți la matematică

„Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu ştie să
scrie şi să citescă, dar cel care nu va învăţa cum să
înveţe” (Alvin Toffler).
În educaţie rolul principal îi revine profesorului şi
marilor aliaţi ai săi: Intelegenţa, Curiozitatea,
Individualitatea, Creativitatea, Dragostea. Un dascăl ştie dacă
va pune dragoste şi adevăr în ceea ce face, ceea ce va construi
el va dura o veşnicie. Preocupările în acest sens au fost legate
de schimbările la nivel de sistem educaţional, care este în
continuă dinamică. Şcoala este în plină evoluţie, iar
profesorul trebuie să evolueze odată cu ea, să se
îmbogăţească cu noi cunoştinţe.
Astăzi tot mai mult este nevoie de dezvoltarea gândirii
critice. De fapt, este destul de dificil să-i înveţi pe copii să
gândească pur şi simplu, la modul tradiţional, dar a-i instrui
cum să gândească critic e evident şi dificil. Dar, pentru
început, ar trebui să-şi însuşească această metodă
profesorul, care ar putea transmite abilităţile respective
generaţiei în formare. Din experienţa profesională, ne convingem
încă o dată că vom avea doar atunci un învăţământ de
calitate, când vom aplica la scara largă strategiile inovatorii,
vom avea condiţii favorabile pentru dezvoltarea gândirii critice.
Ultimii ani ne preocupă metodologiile ce ţin de ridicarea
nivelului calităţii procesului educaţional. Din acest
considerent, problema actuală este de a forma competenţa de a
învăţa să înveţi la matematică prin intermediul tehnicilor de
gândire critică. Este evident faptul că în prezent volumul de
informaţii directe creşte într-un ritm fără precedent şi
informaţiile directe, pe care le obţin elevii nu reprezintă
decât o parte mică din ceea ce trebuie să cunoască aceştia pe
parcursul vieţii. De aici apare necesitatea de a-i învăţa pe
elevi să înveţe, adică să poată „cerne” informaţiile
obţinute şi să le poată găsi aplicare, să gândească critic,
ceea ce înseamnă a achiziţiona idei şi a le examina
implicaţiile, după, a le pune la îndoială, a le compara cu alte
puncte de vedere, a construi procesul de formare a competenţei de a
învăţa să înveţi examinat din perspectiva tehnicilor de
gândire critică. E necesar în stabilirea unor repere teoretice
metodologice, punând accent pe dezvoltarea competeţei de
învăţare la matematică. Procesul de formare a competenţei de
învăţare poate deveni eficient şi creativ dacă sunt stabilite
condiţii psihologice şi pedagogice de structurare a unui sistem
de activitităţi libere pentru dezvoltarea gândirii critice, care
îl învaţă pe elev să înveţe în mod activ-participativ, să
deţină controlul asupra informaţiei, punând-o sub semnul
întrebării, întegrând-o, reconfigurând-o, adoptând-o sau
respingând-o.
În mediul educaţional tot mai insistent se abordează
problematica dezvoltării gândirii critice a elevilor. În acest
context, de multe ori cugetăm asupra modalităţilor de dezvoltare
a gândirii critice în cadrul lecţiilor. Ne întrebam care sunt
condiţiile ce favorizează formarea competenţelor, care este
relaţia dintre obiectivele operaţionale şi competenţe, şi cât
suntem pregătitiți să dezvoltăm competenţele necesare la
elevi, pentru a-i învăţa să gândească critic, să-şi dezvolte
încrederea în forţele proprii şi să înţeleagă valoarea
deciziilor luate în contexte cotidiene, prelucrării informaţiei,
analizei fenomenelor pentru formarea traseului personal de devenire.