Care sunt problemele principale din programele școlare pentru limbile moderne?
Sunt puține ore de limbi moderne. Limba engleză, de exemplu, care ar trebui să aibă 4-5 ore pe săptămână, este printre puținele discipline care beneficiază de seturi didactice complete (manualul elevului, manualul profesorului, caiet de activități, CD, materiale auxiliare) însă profesorii nu le folosesc fie fiindcă nu dau importanță, fie fiindcă nu își permit achiziționarea lor. Structura unei lecții este deja gândită de experții englezi pas cu pas însă profesorii predau tot după ureche. Orele de limbi străine nu pun suficient accent pe comunicare.
Ce ar trebui scos din programele şcolare la disciplina dvs? Ce ar trebui adăugat?
Se pune mult prea mult accent pe scriere, reguli gramaticale și memorarea vocabularului fără context. Introducerea celei de-a doua limbi moderne la clasa a V-a se face brusc și conținutul lingvistic este încărcat. Ar trebui introduse ore în plus de limbi moderne, TIC și sport (le văd zilnic în programul elevilor), și mai puține de română, matematică și științe exacte, care ar trebui transformate în ore de curiozități științifice (ca materii obligatorii), iar pentru copiii interesați posibilitatea de a alege mai multe astfel de cursuri.
Recomandarea mea este să se dea posibilitatea copiilor să aleagă ce materii opționale să studieze, jumătate din ore să fie opțiunea copilului. Să se lucreze pe niveluri de studiu, începător, mediu și avansat. Să se lucreze pe grupuri, pe perechi și pe proiecte comune. Școala noastră îi învață pe copii să fie egoiști și competitivi individual, nu îi învață să lucreze în echipă, să folosească tehnica brainstormingului sau să intre în competiție cu ei înșiși, nu atât de mult cu colegul de bancă.
Noțiunile de gramatică sau literare învățate la limba străină sunt introduse înaintea noțiunilor învățate la limba română. Și aici ar trebui să existe o corelare între noțiuni. Substantivul învățat la limba română în clasa a V-a ar trebui să apară la limba străină în clasa a 6-a, etc.

Apreciez revizuirea programelor școlare la clasele primare, disciplina Limba franceză L1, reducerea materialului informațional de achiziționat, precum și adaptarea conținuturilor la societatea modernă. Din păcate, la clasele V-VIII, programele școlare au rămas încă cu un pas în urmă evoluției societății moderne, ca să nu mai vorbim de faptul că manualele școlare au rămas tot cele clasice, în neconcordanță cu programele școlare în vigoare. După mine, ar trebui ca programele școlare să pună mai mult accent pe situațiile de comunicare cotidiene, pe exploatarea documentelor autentice și pe elemente de cultură și civilizație. Ar trebui o corelare a conținuturilor comune pentru limba română- limba franceză. Spre exemplu perfectul-compus al verbului în limba franceză , la clasa a-V-a, se învață înainte ca elevul să dețină această noțiune în limba română.

Deși încă nu avem programele la gimnaziu pe care să le putem dezbate, putem să presupunem ce s-ar putea face. De exemplu, s-ar putea continua modelul programei pentru Limbă modernă de la învățământul primar, pentru o direcție unitară și în deplină concordanță cu CECRL.
Ce ar trebui să fie cumva delimitat, este organizarea tematică și actele de comunicare pentru a avea o direcție unitară la nivel de țară și toți profesorii de limbi străine să aibă aceeași direcție.
Să avem parte prin programele școlare de formare în sensul explicării a scopului programelor implicit, dar și explicit.
Să existe un ghid de bune practici și studii de cercetare didactică în sala de clasă pentru a se proba viabilitatea noilor programe.
La nivel de manual, trebuie să învățăm să avem un demers care să ne facă și pe noi să muncim. nu putem ott timpul să ne ducem la oră în inerția ”am manual”!
Mai multe comentarii când apar noile programe!

OUCH! THE MAIN PROBLEM IS THE NUMBER OF OUR STUDENTS! LOOK ABROAD , DEAR PEOPLE! WHERE ON EARTH CAN YOU SEE 30 STUDENTS IN ONE PLACE IN A FOREIGN LANGUAGE CLASS?? PLUS, FOR EFFICIENCY SAKE.... students are supposed to be SELECTED according to their ABILITIES, TALENT or LEARNING STYLE. SELECTIONS should be run before any contact with the foreign language to study and again before they start attending Highschool. Their testing should be accompanied by the reducing of their number.... It's impossible to learn anything in a 30 student group. Recommended student number 8 to 12. Thank you. Really hope this debate helps . Good and fine intentions are a really efficient STARTER

Din punctul meu de vedere, o problemă foarte mare este faptul că foarte mulţi elevi au dificultăţi în a formula un răspuns la o întrebare, a-şi exprima o opinie într-o limbă străină, consider că ar trebui introdusă obligativitatea de a face exerciţii de acest tip la toate disciplinele, începând cu limba română. Ora de limba română nu stimulează în niciun fel gândirea, creativitatea, imaginaţia. Elevii sunt obligaţi să memoreze definiţii si să comenteze texte exclusiv pe baza acelor definiţii, nu sunt îndemnaţi să aibă opinii şi impresii personale, să spună de ce le place un text, să creeze texte scurte inspirate din viaţa cotidiană, nu literare sau artistice. Copiii ştiu doar că a scrie un text înseamnă a folosi în mod excesiv epitete, comparaţii, metafore etc. În altă ordine de idei, foarte puţini elevi, aproape doar cei care se meditează, cunosc timpurile verbale, ceea ce face ca, adesea, să nu ştie să traducă în mod corect un verb din franceză în română. Textele de studiat la limba română ar trebui să fie alese nu numai din literatura română, ci şi din literatura universală, astfel elevii ar veni în contact şi cu valorile literaturii universale.

O altă problemă ar fi că elevii nu au cărţi noi în bibliotecile şcolilor, nu au nici abilitatea de a căuta informaţii în cărţi, de a alcătui o bibliografie.
Compunerile la română constituie, de regulă, teme pentru acasă, iar acasă elevii caută pe internet texte. Asta ar trebui să fie o cerinţă care să se rezolve în clasă mai mult, aşa se poate evalua cel mai corect.

Adaptati manualele de limba franceza dupa manualele de la Institutul francez! Sigma si Cavallioti sunt realmente depasite de vremuri!

Manualele de la Institutul francez sunt concepute în funcţie de ceea ce se întâmplă în ţara lor, copiii francezi sunt obligaţi prin lege să meargă la grădiniţă de la 3 ani, de asemenea ei învaţă să scrie şi să citească încă din grupa mică, iar când ajung în clasa I e obligatoriu să ştie să scrie şi să citească. Încă din clasa I sunt familiarizaţi cu noţiunile de gramatică, învaţă ce este verbul, timpurile verbale, perfect compus, verbe neregulate, pronumele, adverbul, grupul nominal, ce este un adjectiv, în timp ce elevii noştri nu au voie să audă despre aceste noţiuni la română până în clasa a V-a...Ei trebuie să înveţe matematică, fizică şi chimie cât cuprinde, dar nu mai ştiu nimic la română, nici gramatică, nici literatură, învaţă doar pentru examene. În Franţa în clasa a II-a au la franceză 3 manuale, unul de gramatică, unul de literatură şi unul de vocabular şi ortografie. Atunci profesorul are cum să le dea temă să citească pentru că toţi au minimum acest manual. La noi sunt 4/5 copii care au cărţi de citit, iar restul n-au. E mult prea târziu ca un elev să înceapă să înveţe a doua limbă străină din clasa a V-a. Limbile străine depind, în mare măsură de programa de limba română care este la pământ. Cu ce sunt mai buni inginerii români decât cei din Franţa care fac mai puţină matematică la şcoală, că la ei totul este impecabil făcut de la şosele şi trotuare până la clădiri şi orice. La noi Nu se văd în jurul nostru matematicile -superioare !- care se cer elevilor. În schimb în orice metrou, tren sau autobuz vezi francezi, de la copil până la bătrân de 90 de ani cu o carte în mână. La noi toţi stan cu telefoanele mobile în mână ! ESTE DEZASTRU CU LIMBA ROMÂNĂ ÎNCEPÂND CU GRĂDINIŢA ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. Învăţarea limbilor străine se bazează pe comparaţia cu limba română.

Am vizitat în Italia o şcoală profesională sau de arte şi meserii unde elevii învăţau să conceapă tot felul de suveniruri din diverse materiale, croitorie, design vestimentar, în Occident se învaţă tot felul de lucruri despre arte, la noi artele în şcoală sunt la pământ, în Franţa din clasa a II-a au manual de istoria artei. Se pune mare accent pe educaţia plastică, e simplu de ce, artele, meşteşugurile pot constitui oricând o sursă de venituri pentru oricine are nişte noţiuni în acest domeniu. La noi doar dacă înveţi singur sau urmând o facultate de profil, lucru care nu e la îndemâna oricui.

Cred că trebuie să se renunţe la atâta matematică. De asemenea la religie NU se învaţă ce trebuie, conţinuturile nu sunt de natură să îmbogăţească orizontul de cultură generală. Acest obiect nu trebuie să se numească religie ortodoxă, că la noi asta se face. Educaţia religioasă înseamnă formarea în spiritul cunoaşterii în mare a istoriei religiilor, a cunoaşterii caracteristicilor diferitelor religii, să se explice Biblia, nu să ajungem să vedem cum elevii REFUZĂ în excursii să intre să viziteze o catedrală catolică, monument istoric, fiindcă nu este ortodoxă. La fel educaţia muzicală trebuie să însemne cunoaşterea unui rezumat al istoriei muzicale, a genurilor muzicale, fiecare şcoală ar trebui să aibă unul sau mai multe instrumente muzicale pt ca profesorul să-i acompanieze atunci când învaţă un cântec.