Activităţileextraşcolaredesfăşurateîntr-un cadruorganizat, instituţionalizatfac parte din educaţia non - formalădefinitǎca : „oriceactivitateeducaţională, intenţionatășisistematicǎ, desfăşuratǎ de obiceiînafarașcoliitradiţionale, al căreiconţinutesteadaptatnevoiiindividuluișisituaţiilorspeciale, înscopulmaximizăriiînvăţăriișicunoaşteriișiminimalizăriiproblemelor cu care se confruntăacestaînsistemul formal (stresulnotǎriiîncatalog, disciplinaimpusǎ, efectuareatemelor ...etc.)” (Kleis 1973).

În dicționarul limbii române, termenul de parteneriat este „definit ca asocierea a doi sau mai mulţi parteneri, iar în literatura de specialitate, parteneriatul reprezintă modalitatea, formală sau informală, prin care două sau mai multe părţi decid să acţioneze împreună pentru atingerea unui scop comun.”
Prin încheierea parteneriatelor cu părinţii, aceştia sunt încurajaţi să ia parte la planificarea şi derularea programelor educative pentru copii, ceea ce implică o responsabilizare şi o eficienţă sporită.
Astfel, părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine copiii, modul lor de manifestare în viaţa de grup, pot înţelege mai bine rolul lor educativ. Printre obiectivele principale ale colaborării dintre instituţiile educative şi familie putem aminti:
- înlăturarea factorilor perturbatori în cadrul comunicării şcoală –familie;
-creşterea gradului de implicare a părinţilor în toate activităţile şcolare şi extraşcolare;

Trăim privind tot ce ne înconjoară, observând valoarea frumosului. Trebuie să modelăm micii școlari astfel încât aceștia să observe frumosul. Prin activitatea artistico-plastică,vom educa atitudinea elevilor față de frumos. Această atitudine trebuie urmărită la toate disciplinele, nu numai la orele de aarte vizuale. Privind în ansamblu, creativitatea este un proces mental care permite generarea de idei şi concepte noi sau asocieri originale între concepte şi idei deja existente. În procesul de predare-invāţare, trebuie să fie găsite și încurajate metode si tehnici de dezvoltare a creativităţii. Creaţia artistico-plastică face o legătură constructivă între gândire şi imaginaţie între realitate şi fantezie,dezvoltând în acelaşi timp puterea de analiză şi sinteză. Pentru a susține creativitatea şi inovația, predarea clasică trebuie înlocuită cu metode care pun accent pe explorare, pe descoperire, pe încurajarea gândirii critice a elevului

Progresul școlar se obține  treptat prin muncă și efort uriaș depus atât de cadrul didactic, cât și de elev. Capacitatea de învățare a elevilor cu CES, ambianța și sprijinul familiei și a societății în general, influențeză foarte mult obținerea unui progres școlar real.
Problematica elevilor cu CES a devenit în ultimii ani prioritară atât pentru sistemul național de învățământ cât și pentru educatori, pro. fesori și nu în ultimul rând pentru părinți și chiar bunici uneori. Toți luptăm pentru o viață normală pentru acești copii.
Politicile educaționale  sunt bazate pe valorificarea principiilor educației pentru toți, indiferent de cerințele speciale cu care se confruntă, pentru a deveni utili în familiile lor, dar și utili societății în care reușesc să se integreze. Integrarea pune accentul pe cerințele copiilor, expertiză specializată, intervenție specializată până la recuperarea copiilorProcesul de integrare trebuie să fie un proces de normalizare a vieții persoanelor aflate în dificultate.

Educaţia incluzivă şi integrată s-au impus nu doar ca alternative educaţionale moderne, ci au devenit, în ultimii 20 de ani, o realitate a sistemului educaţional românesc.
Acest proces de integrare se regăseşte în primul rând în acceptarea diversităţii. Încurajarea condiţiilor de acceptare a „celuilalt” înseamnă o intervenţie din start în reducerea posibilelor greşeli cu caracter educativ, didactic, psihologic sau medical.

Folosirea metodelor interactive de grup în activitatea cu preşcolarii mi-a permis să experimentez, să caut noi variante pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative din grădiniţă, prin directă implicare a preşcolarului şi mobilizarea efortului său cognitiv. Adevărata învăţare este aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi. Lucrul în echipă a oferit copiilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile, strategiile personale de lucru, informaţiile, iar timpul de soluţionare al problemelor a fost de cele mai multe ori mai scurt.

Educația școlară contează pentru formarea unei culturi politice propice democrației. Este adevărat că unii cercetători au afirmat că factorii economici, designul instituțional și factorii istorici sunt determinanți pentru apariția și menținerea democrației, în timp ce factorii culturali au cel mult un rol de mediere a efectului celor dintâi.
Studiile recente, însă, aduc argumente convingătoare privind faptul că anumite atitudini, valori și norme sunt propice implicării civice, participării politice și susținerii de politici incluzive, și că educația școlară poate contribui la învățarea lor. A doua premisă este că atitudinile și valorile profesorilor față de societate și sistem politic, precum și față de profesie, au un rol substanțial în educarea elevilor pentru democrație. Teoriile predării și învățării susțin că profesorii au un rol important în susținerea dezvoltării elevilor în domenii mult mai largi decât cele care cuprind curricula de bază.

Tema de casă reprezintă un mijloc prin care profesorii și părinții observă care este nivelul educațional al copiilor deoarece cu ajutorul temelor de casă elevii disting, analizează și consolidează informațiile învățate în clasă dar și din activitățile extra-școlare cu ajutorul familiei, prietenilor, a mediul online și a informațiilor din cărți.
Din punct de vedere al abilităților sociale, elevul poate dezvolta cele mai importante abilități personale – dedicare, înțelegerea unui text, gândire critică, învățare activă și creativitate - prin înțelegerea și rezolvarea temelor de casă. Activitatea individuală a elevului prezintă un rol esențial deoarece temele de casă sunt o punte între instituția educațională și mediul familial.

Este important să fim foarte creativ şi,,dornic de aventură”.Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă.Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor.Creativitatea se referă la găsirea unor situaţii, idei, procedee la care s-a ajuns în mod independent.U.Şchiopu defineşte creativitatea drept o dispoziţie spontană de a crea şi inventa,care există la toate vârstele,la toate persoanele.Conceptul de creativitate admite o mare contribuţie a influenţelor de mediu,dar şi a educaţiei în formaţia creativă a fiecăruia.