Jocurileşidistracţiilesuntmai intense la vârstelecopilărieişitinereţii.Copiii de vârstă ante saupreşcolară se joacă tot timpul,asta o știm cu toții. Aceasta le conferăconduitelorlormultăflexibilitateşimai ales le dezvoltăimaginaţiaşicreativitatea; tot prinjocesteexprimatşigradul de dezvoltarepsihică.
Joculpresupuneun plan, fixareaunuiscopşifixareaanumitorreguli, ca în final să se poatărealiza o anumităacţiunece produce satisfacţie. Prinjoc se afirmăeulcopilului, personalitateasa. Adultul se afirmăprinintermediulactivităţilorpe care le desfăşoară, darcopilul nu are altăposibilitate de afirmaredecâtcea a jocului. Mai târziu, el se poateafirmaşiprinactivitateşcolară. Activitateaşcolară se valorificăprin note, acestea se sumeazăînmedii, rezultatul final al învăţăriifiindtardiv din punct de vedere al evaluării,

Cercetările din domeniul sociologiei au demonstrat în al treilea pătrar al secolului o corelaţie semnificativă între statusul socio-economic şi randamentul şcolar. Copiii din clasele mai puţin avantajate economic au rezultate şcolare inferioare; ei obţin note mai mici la aproape toate materiile şi intră într-o proporţie mai redusă la liceu şi facultate. Ei îşi termină mai repede studiile, iar rata abandonului şcolar în rândurile lor este mai mare. În cazul în care obţin rezultate slabe îşi pierd orice interes pentru activităţile din clasă; se plictisesc şi sunt mai agresivi şi mai înclinaţi să lipsească nemotivat.

Jocul didactic este o metodăbazatăpeacţiunesimulată, care realizează un scopşi o sarcină din punct de vederematematic. Jocul, propuselevilorînanumitesecvenţe de instruire, este un ansamblu de acţiunispecificedeoarece: utilizeazăreguli de joc; introduce elemente de jocpentrurezolvareauneisarcini.Ca metodă, jocul se regăseştepeanumitesecvenţe de învăţareînmajoritateasarcinilormatematice din primeleclaseprimare. Chiardacăestepropusăelevilor o sarcină cu caractereuristic, elementele de joc (competiţia, surpriza, aşteptarea) motiveazăparticipareaactivă a elevilor. Utilizareajoculuiaccentueazărolulformativ al învăţăriimatematiciiprin: exersareaoperaţiunilor gândirii (analiză, sinteză, comparaţie, clasificare);

• Comunicarea reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care una emite (exprimă) o informație, iar cealaltă o recepționează (înțelege), cu condiția ca ambii parteneri să cunoască codul (să vorbească aceeași limbă).
• Mesajele pot fi verbale (adică orale, scrise și citite) sau non-verbale (adică exprimate prin semne, gesturi, desene).
• Instrumentul comunicării este limba.
• „Limbajul corpului’” reprezintă, de asemenea, o parte importantă a comunicării. Prin “limbajul corpului” numim mesajele transmise prin tonalitatea vocii expresia feței, poziția corpului, gesture etc.
• O bună comunicare presupune combinarea armonioasă a limbajului verbal cu cel non-verbal.

Păstrează legătura cu cei dragi folosind telefonul și internetul. Stresul este suportat mai ușor când ne simțim aproape de cei dragi. Din păcate, tocmai acum este nevoie să păstrăm distanța de multe persoane la care ținem. De aceea, comunicarea prin telefon sau internet este esențială. Evită vizitele la domiciliu cât poți de mult, mai ales când vine vorba de bunicii copiilor tăi. Păstrează distanța față de ei atunci când le aduci alimente sau medicamente, dar sună-i frecvent și păstrează legătura cu ei.
Reinterpretează situația folosind raționalizarea. „E normal să fiu stresat în această perioadă. Pot controla doar anumite lucruri și voi acționa în consecință.”. Învață să accepți că există lucruri pe care le poți controla și asupra cărora poți interveni, dar și lucruri asupra cărora nu ai control și asupra cărora nu e nevoie să acționezi. În situația concretă în care ne aflăm, putem opri răspândirea virusului stând în casă într-un număr cât mai mare. Poți încerca să influențezi deciziile altor oameni (care refuză, de exemplu, să respecte izolarea și distanțarea fizică), dar nu le poți controla în totalitate.

Fiecare copil este diferit şi special şi are propriile nevoi, fie că este sau nu un copil cu
dizabilităţi.Toţi copiii au dreptul la educaţie în funcţie de nevoile lor. Educaţia incluzivă are ca principiu fundamental un învăţământ pentru toţi,împreună cu toţi, care constituie un deziderat şi o
realitate ce câștigă adepți și se concretizează în experiențe și bune practici de integrare/ incluziune.
Educația de tip incluziv este o educaţie de calitate, accesibilă şi care îşi îndeplineşte menirea de a se adresa tuturor copiilor, fără discriminare. În întreaga lume, din ce în ce mai mulți copii care provin din medii defavorizate urmează grădinițele, școlile primare sau gimnaziale.În cele mai multe țări se stipulează prin lege că toți copiii trebuie să beneficieze de educație.

Teoria evaluării eficienţei învăţământului constă într – un sistem de concepţii şi tehnici referitoare la măsurarea şi aprecierea rezultatelor obţinute în activitatea de învăţare şi cu deosebire in rezultatele şcolare .
Interesul deosebit pentru această problemă este pe deplin justificat prin faptul că învăţământul angajează direct sau indirect o parte însemnată a populaţiei, fiind unii dintre factorii fundamentali ai progresului social . Determinată de dorinţa legitimă de a spori eficienţa învăţământului, evaluarea apare ca proces de apreciere a calităţii sistemului educaţional şi are rolul de a stabili dacă acesta îşi îndeplineşte funcţiile pe care le are, adică dacă obiectivele sistemului sunt realizate . Cunoaşterea cât mai exactă a rezultatelor constituie premisa oricăror măsuri destinate să îmbunătăţească desfăşurarea activităţii în sine . De aceea orice strategie care îşi propune ameliorarea sau schimbarea unui sistem şcolar are ca punct de plecare şi se întemeiază pe aprecierea rezultatelor obţinute pe baza unor evaluări continue

Limbajul este principala formă de comunicare şi stă la baza activităţii umane. Rolul limbajului este de a asigura comunicarea între indivizi. Aceştia pot relaţiona dacă posedă acelaşi cod lingvistic, adică dacă vorbesc aceeaşi limbă. Limbajul ajută individul să relaţioneze, să pună întrebări, să răspundă, să emită mesaje ( orale sau scrise).
Comunicarea se realizează prin limbaj iar limbajul prin limbă. Iată de ce studiul limbii române are o importanţă deosebită în dezvoltarea viitorilor adulţi. Comunicarea înseamnă cunoaştere iar cunoaşterea se dobândeşte prin comunicare

În zilele noastre cursurile / formarile online au devenit extrem de populare, deoarece tot mai multe institute si companii oferă cursuri online. Cu toate acestea, în ciuda popularității educatiei online, grupuri vaste de oameni resping astfel de metode, în mare parte datorită concepției gresite. În acelasi timp, în ciuda popularității în crestere a cursurilor online, formarea traditională (în clasă) se luptăși încearcă să adopte mijloace mai noi de a menține interesul cursanților. Existăîntotdeauna doua fețe ale unei monede. Pentru unii indivizi, formarea on-line este mai potrivită, în timp ce pentru alții formarea în clasî este metoda preferată.
Este important să îi ținem în continuare aproape pe copii de învățare în această perioadă, astfel încât în momentul când revin la școală, readaptarea să fie mai ușoară.
Încă de la grădiniță, copiii descoperă jocurile online și ajung să fie abili utilizatori ai internetului, dezvoltându-și deprinderi de utilizare a echipamentelor și softurilor care depășesc uneori nivelul părinților și al profesorilor lor. Pe măsură ce cresc, tehnologia este din ce în ce mai mult folosită pentru a se exprima, pentru a relaționa, a comunica etc.

Prin metoda de învăţământ se înţelege o modalitate comună de acţiune a cadrului didactic şi a celor pe care-i învaţă cu scopul de a realiza obiectivelor pedagogice, dar metoda nu acţionează singură ci împreună cu un ansamblu organizat de operaţii, de procedee. În unele situaţii, o metodă poate deveni procedeu în cadrul altei metode (exemplu: problematizarea poate fi inclusă într-o demonstraţie).
Metodologia didactică reprezintă sistemul metodelor utilizate în procesul de învăţământ, aici sunt luate în considerare: clasificarea metodelor de învăţământ, provenienţa lor, funcţiile lor, descrierea lor, cerinţelor de utilizare precum şi caracterizarea.