. Este deosebit de utilă o descriere detaliată a nivelului minim (obligatoriu) al achizițiilor matematice dobândite de elevi. Necesitatea asigurării unui nivel minim al competențelor dobândite prin învățare se impune din mai multe motive, printre care: lipsa standardizării unui nivel minim introduce arbitrariul în evaluarea generală a rezultatelor învățării; lipsa controlului la acest nivel face ca elevii să rămână practic în afara deprinderii fundamentelor disciplinare, iar această consecință devine vizibilă cu ocazia evaluărilor naționale și internaționale.

. Este deosebit de utilă o descriere detaliată a nivelului minim (obligatoriu) al achizițiilor matematice dobândite de elevi. Necesitatea asigurării unui nivel minim al competențelor dobândite prin învățare se impune din mai multe motive, printre care: lipsa standardizării unui nivel minim introduce arbitrariul în evaluarea generală a rezultatelor învățării; lipsa controlului la acest nivel face ca elevii să rămână practic în afara deprinderii fundamentelor disciplinare, iar această consecință devine vizibilă cu ocazia evaluărilor naționale și internaționale.

Jurnalul reflexiv (“reflexive diary”) se înscrie în rândul metodelor alternative de evaluare şi cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoaşterii Este o “excelentă strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive”, constând în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzând reprezentările pe care le-a dobândit în timpul derulării acestuia.

Se poate centra pe aspectele următoare:
1) dezvoltarea conceptuală obţinută;
2) procesele mentale dezvoltate;
3) sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite).

Reflecţia elevului asupra acestor aspecte poate îmbunătăţii învăţarea viitoare.

În jurnalul reflexiv se trec în mod regulat, experienţe, sentimente, opinii, gânduri împărtăşite cu un punct de vedere critic. Elevul este îndemnat să răspundă la întrebări de genul:

 Ce ai învăţat nou din această lecţie?
 Cum ai învăţat?
 Ce sentimente ţi-a trezit procesul de învăţare?
 Care din ideile discutate ţi s-au părut mai interesante?
 Care necesită o clarificare?
 Ce dificultăţi ai întâmpinat?
 Cum te simţi când înveţi la ştiinţe?
 Cum poţi utiliza în viitor această experienţă de învăţare?
 În ce măsură ceea ce ai studiat ţi-a satisfăcut aşteptările?
 Cum îţi place să înveţi în viitor următoarea temă (capitol, lecţie)?
 Ţi-a plăcut experienţa (de învăţare)? Dacă da, de ce?
 Dacă ai putea schimba ceva, ce ai face?
 Adaugă alte comentarii care te preocupă.

Jurnalul reflexiv (“reflexive diary”) se înscrie în rândul metodelor alternative de evaluare şi cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoaşterii Este o “excelentă strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive”, constând în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzând reprezentările pe care le-a dobândit în timpul derulării acestuia.

Se poate centra pe aspectele următoare:
1) dezvoltarea conceptuală obţinută;
2) procesele mentale dezvoltate;
3) sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite).

Reflecţia elevului asupra acestor aspecte poate îmbunătăţii învăţarea viitoare.

În jurnalul reflexiv se trec în mod regulat, experienţe, sentimente, opinii, gânduri împărtăşite cu un punct de vedere critic. Elevul este îndemnat să răspundă la întrebări de genul:

 Ce ai învăţat nou din această lecţie?
 Cum ai învăţat?
 Ce sentimente ţi-a trezit procesul de învăţare?
 Care din ideile discutate ţi s-au părut mai interesante?
 Care necesită o clarificare?
 Ce dificultăţi ai întâmpinat?
 Cum te simţi când înveţi la ştiinţe?
 Cum poţi utiliza în viitor această experienţă de învăţare?
 În ce măsură ceea ce ai studiat ţi-a satisfăcut aşteptările?
 Cum îţi place să înveţi în viitor următoarea temă (capitol, lecţie)?
 Ţi-a plăcut experienţa (de învăţare)? Dacă da, de ce?
 Dacă ai putea schimba ceva, ce ai face?
 Adaugă alte comentarii care te preocupă.